ISPA

Perioada de derulare: 2002 – 2007

Valoare totală: 61,2 milioane Euro (suplimentat la 69 milioane Euro)

Structura de finanțare:

• ISPA nerambursabil (Uniunea Europeană) 35.066.850 EURO
• Credit BEI: 11.688.950 EURO
• Surse proprii Compania de Apă SOMEŞ. 13.203.013 EURO
• Phare 1.220.000 EURO

Contract ISPA C1-C3

• Extinderea reţelei de distribuţie a apei în Cluj – Napoca 42,9 km
• Extinderea reţelelor de canalizare în municipiul Cluj – Napoca 50,3 km
• Înlocuirea reţelelor de apă potabilă în Cluj – Napoca 35,3 km
• Reabilitarea reţelelor de canalizare din cartierul Aurel Vlaicu 27 km
• Reabilitarea staţiilor de hidrofoare în municipiul Cluj – Napoca 272 staţii
• Construirea de reţele de canalizare din cinci localităţi rurale din amonte de Cluj – Napoca: Săvădisla, Vlaha, Someşul Rece, Floreşti, Luna de Sus 41,4 km
• În total, cca. 175 km de reţele de apă-canal au fost modernizate şi înfiinţate prin această componentă.
• Pe un număr de 65 de străzi din 12 zone ale municipiului Cluj-Napoca, au fost înlocuite reţelele de apă);
• Pe un număr de 94 de străzi din 13 zone, au fost înfiinţate reţele de alimentare cu apă;
• Pe 22 de străzi din zonele Aurel Vlaicu Nord şi Sud, au fost reabilitate reţelele de canalizare;
• Pe un număr de 143 de străzi din 9 zone, au fost înfiinţate reţele de canal;
• În cinci localităţi rurale din amonte de Cluj-Napoca (Săvădisla, Vlaha, Someşul Rece, Floreşti şi Luna de Sus) au fost înfiinţate 20,7 km retele de canalizare si 1 statie de pompare ape uzate.
• 224 de blocuri înalte (P+8, P+10) din municipiu au fost dotate cu hidrofoare (staţii de ridicare a presiunii) moderne, automate, silenţioase;
• S-a realizat unui modern Canal colector principal, în lungime de 1,3 km, în cartierul Gheorgheni (de la strada Iaşilor până la Bd. N. Titulescu), care transporta apele uzate şi pluviale spre canalul colector existent pe malul drept al râului Someşul Mic ş.a.m.d.

Contract ISPA C2

• Realizarea unei prize de prelevare a apei brute din lacul Tarniţa
• Realizarea unei conducte de aducţiune de 5 km până în aval de Barajul Lacului de Acumulare Someşul Cald printr-o solutie tehnica in premiera in Romania: prima aductiune de apa potabila realizata subacvatic, pe fundul lacului Somesul Cald, pe traseul vechiului drum asfaltat. Tarnita a devenit sursa de baza de apa bruta a sistemului zonal administrat de CASSA in jud.Cluj.
• Realizarea unei microhidrocentrale cu o putere instalata de 1.600 de kW, in aval de barajul lacului Tarnita care sa compenseze pierderea de energie echivalenta apei brute preluate de Companie pentru potabilizare. CASSA a devenit producator de energie verde si a intrat ulterior pe bursa certificatelor verzi, vanzand certificatele de producere a energiei.
• Modernizarea proceselor tehnologice la Staţia de tratare a apei Gilău.